duminică, 31 august 2014

JFK

Nu aeroportul, că încă n-am ajuns acolo, că nu-mi dau americanii viză și mi-a expirat pașaportul.
JFK președintele, că tot am văzut un documentar de curând, nu vă spun unde, că am instalată aplicația de la RCS pe telefon deștept, iar dacă citește șefă-mea blogul, mâine sunt out fără preaviz.
Născut bogat, cu tatăl mare afacerist și o familie competitivă, în care frac-su era programat să devină președinte, avea boala Addison, doar analgezicele îl țineau în picioare și chiar era să crape când avea vreo 16 ani.
Devine erou în război când torpilorul pe care-l conducea a fost lovit de japonezi și reușește să salveze 10 din 12 membri al echipajului în stilul Robinson Crusoe, ajunși pe o insulă, trimite printr-un pescar din zonă o nucă de cocos scrijelită spre o bază americană, după ce în prealabil deja le făcuseră pomana.
Ajunge președinte la limită împotriva lui Nixon, după o dezbatere televizată, unde în spate erau consilierii lui, care tot puneau cadre cu oponentul său, căruia nu-i stătea bine machiajul, deci nu arăta ca un președinte și-i verificau orice reacție facială la comentariile lui JFK ca să-l comenteze în presă mai târziu. De bine.
S-a făcut de râs în Cuba, când a trimis niște refugiați cubanezi să-l dea jos pe comunistul Castro. Trei zile le-a durat aventura.
De ziua lui, în 1962 i-a cântat amanta lui, Marilyn Monroe, cântec special pentru el, iar cum povestea o gardă de corp de atunci săracii nu se puteau uita la public, ci doar la fundul ei. O petrecere periculoasă, la care nici soția lui JFK n-a participat, că știa. După, și staff-ul lui și staff-ul ei nu i-au mai lăsat să se vadă. În  două luni Marilyn a fost găsită moartă, supradoză de medicamente. Fără bilet, a fost accident.
Pe el l-au împușcat un piculeț mai târziu, nu prea se știe cine exact. Eu cred că până la urmă au fost rușii, că Putin avea 11 ani și deja știa să scrie și să citească. Chirilic.
Beware, mister president!



Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.

joi, 28 august 2014

Autoshow

Legea. Ultima destinație.
Poveștirea: șoferii care iau autostopiști o să primească amenzi între 1.000 și 5.000 de lei. De fapt, poveștirea este despre nimic. Vă explic în continuare.
Facem o căutare simplă. Google. Care spune că autostopistul este o persoană care face autostopul, persoană care practică autostopul.
Încă o căutare. Google. Autostop. 1. Instalație de semnalizare luminoasă așezată la întretăierea străzilor pentru dirijarea circulației * Instalație de oprire automată a unui vehicul feroviar când linia nu este liberă. 2. Procedeu prin care un pieton oprește un automobil pentru a parcurge cu el o anumită distanță.
Prin deducție logică, a se vedea manualul de clasa a noua, rezultă că șoferii o să ia amendă dacă iau persoane care produc/utilizează  semafoarele de la intersecții și semafoare feroviare. Adică polițiștii și ceferiștii. Nu-i luați în mașină și din alte motive: cu polițiștii nu aveți ce vorbi, iar ceferiștii au călătorii gratis pe calea ferată. Ca pensionarii.
Revenind la punctul doi, niciun pieton nu poate opri un automobil, doar șoferul o poate face, apăsând cu piciorul drept pe pedala din mijloc.
Poveștirea mai spune că o să pună polițiști sub acoperire care să facă treaba aia pentru care ar trebui dată amendă, trebuie să aibă probă video și mărturii. Le urez succes și lor și turnătorilor. Încet, încet toți devenim ilegali.

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți. 

marți, 26 august 2014

Minte-mă

Yap. E vorba de un serial, pe care părinții lui Fox-iști l-au botezat în religia Fox-istă ''Lie to Me''. Acum, încă nu știm ce șpagă au dat la preoții Fox-iști să-l boteze așa cu aghiasmă și cântece vesele, dar ăsta-i alt subiect.
Poveștirile din episoade nu-s fantastice, de fapt, e greu să reții un caz, dar ideea serialului se bazează pe o echipă de psihologi care-și dau seama când cineva minte după microexpresiile feței. Destul de interesant, deși eu aș mai fi pus și o echipă de matematicieni care să frece formulele de logică din clasa a noua. Dar cum părinții lui ''Lie to Me'' nu s-au gândit, i-au lăsat pe psihologi singuri la părinți.
Iar ca să nu spuneți că e serial, că ia timp, că are mai multe episoade decât Tânăr și Neliniștit, pe care oricum îl urmăriți când deschideți televizorul la 16:30 în așteptarea știrilor de la ora cinci (care fie vorba între noi e mai tradiție decât ceaiul de la ora cinci, pe care cred că nici regina nu-l mai respectă), ori că iarna e prea lungă, toamna de dinaintea iernii e prea lungă (depinde ce serie din Game of Thrones v-a plăcut mai mult), vă recomand doar prima serie. E suficient. Suficient încât să vă dați seama cum ar trebui să mințiți artistic. Fii profesionist, ce dracu'!

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.

sâmbătă, 23 august 2014

Poveștea Prințului Negru

A fost odată ca-n povești, o zână cu tenul alb, părul negru și buzele roșii.
Semăna cu Brigitte Bardot. Sau un fel de Albă ca Zăpada, dar nu aia din clipurile Rammstein.
Și zâna asta, avea o soră vitregă, prin alianța blocurilor, a ajutat-o când a avut nevoie.
Și fetele astea, erau foarte cool până a aflat populația satului că au prieten. Să vezi atunci nebunie.
Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.